Cimitirul Bellu
Daca esti curios sa descoperi o atractie mai putin vizitata din capitala, iti recomand o plimbare prin Cimitirul Bellu. Poate parea o idee ciudata, dar crede-ma ca te vei simti ca intr-un muzeu in aer liber.
Vei descoperi aici monumente impresionante si povestile personalitatilor care au marcat istoria Romaniei, de la scriitori si actori, la inventatori si politicieni.
Marturisesc ca este unul dintre locurile care m-au surprins cel mai tare in Bucuresti.
Cum este plimbarea prin Cimitirul Bellu?
Plimbarea prin Cimitirul Bellu sau Cimitirul Serban Voda (numele oficial) nu este deloc apasatoare, ci dimpotriva, linistea profunda te invaluie, iar mormintele par sa iti sopteasca povestile lor.
Pasind pe aleile umbrite intri parca intr-o lume in care istoria se odihneste in tihna, pentru ca la fiecare coltisor descoperi un nume cunoscut.
In Cimitirul Bellu isi duc somnul de veci un numar mare de personalitati. Aleile arata ca o expozitie de arta in aer liber, cu sculpturi, cavouri, basoreliefuri si cripte care pastreaza rafinamentul artistic al epocilor trecute.
Cavourile realizate de importanti sculptori si arhitecti transforma Cimitirul Bellu intr-un adevarat tezaur cultural.
Pacat ca nu este ingrijit mai mult, deoarece cred cu tarie ca ar putea cu usurinta sa isi faca loc pe harta turistica a Bucurestiului.
Din 2010 Cimitirul Bellu este inscris pe Lista Monumentelor Istorice. Cu toate acestea, conservarea monumentelor ramane o provocare si nici legislatia actuala nu prea ajuta.
Specialistii estimeaza ca o parte considerabila din patrimoniul cultural bucurestean se afla aici. Iata ce monumente funerare sunt de neratat intr-o plimbare prin Cimitirul Bellu!
Aleea Scriitorilor
Aproape de intrarea in Cimitirul Bellu, spre dreapta gasesti Aleea Scriitorilor, unde sunt inmormantate cele mai mari personalitati ale literaturii romanesti:
- Mihai Eminescu, decedat in 1889, ramane cel mai iubit dintre poetii inmormantati aici. Mi-am putut da seama de asta dupa florile proaspete si lumanarile aprinse de pe mormantul sau. Basorelieful cu portretul poetului si epitaful cu strofa din poezia „Nu voi mormant bogat” de pe cruce sunt operele sculptorului Ion Georgescu
- locul de veci al lui Mihai Eminescu este flancat de cele ale lui Mihail Sadoveanu si Traian Savulescu
- Ion Luca Caragiale, inmormantat in 1912, are pe cruce un basorelief cu chipul sau si indemnul care abia se mai poate citi: „Fii, sa cultivati poporul! Ca un pom fara radacini nu poate trai”
- George Cosbuc se odihneste intre Mihail Sadoveanu si George Calinescu, avand in apropiere mormantul fiului sau, Alexandru, decedat in 1915 intr-un accident de automobil
- pe lista scriitorilor inmormantati aici se mai numara Liviu Rebreanu, Eugen Barbu, Adrian Paunescu, Zaharia Stancu, Nichita Stanescu, Marin Preda
Monumentul Poroineanu
Prin apropierea Aleii Scriitorilor se afla mormantul familiei Poroineanu. Monumentul funerar a fost realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli.
Acesta este unul dintre cele mai vizitate din Cimitirul Bellu, iar in jurul lui circula o legenda dramatica.
Sculptura infatiseaza un barbat in genunchi care plange la capataiul unei femei. Barbatul il reprezinta pe Constantin Poroineanu, un mosier instarit din Caracal, insa identitatea femeii ramane un mister.
Ar putea fi vorba despre fiica sa, de care a aflat prea tarziu, sau despre sora lui, Eufrosina, pe care a iubit-o foarte mult.
Conform legendei, in tinerete, Constantin Poroineanu ar fi fost la studii la Paris. Acolo ar fi avut o aventura cu o parizianca, desi in tara avea deja sotie si un baiat pe nume Sergiu.
Din acea relatie s-ar fi nascut o fata, care a ramas sa traiasca alaturi de mama ei in Franta, in timp ce tatal s-a intors acasa.
Ani mai tarziu, fiul sau Sergiu ajunge si el la Paris pentru studii. Acolo cunoaste o tanara parizianca de care se indragosteste si cu care decide sa se casatoreasca la Paris.
Se spune ca fata ar fi fost insasi fiica lui Poroineanu. Intorsi in tara, cei doi afla ca ar fi, de fapt, frati vitregi. Vestea i-a distrus si decid sa se sinucida.
Tanarul si-ar fi impuscat sora si apoi s-ar fi sinucis si el. La scurt timp dupa aflarea acestei tragedii, Constantin Poroineanu s-a spanzurat.
Povestea s-ar fi petrecut in anul 1908. Cei doi tineri si tatal lor au fost inmormantati in Cimitirul Bellu.
Mausoleul Gheorghieff
Plimbandu-te pe aleile cimitirului, iti va atrage atentia Mausoleul Gheorghieff, opera arhitectului Ion Mincu.
Monumentul este impozant, decorat cu statui de Frederic Storck si foarte multe detalii ornamentale.
Cei care au ridicat acest mausoleu au fost fratii Evloghie si Hristu Gheorghieff. Originari din Bulgaria, au ajuns in Bucuresti de foarte tineri, in cautarea unei vieti mai bune.
Initial, s-au ocupat cu aprovizionarea orasului cu legume si zarzavaturi. In timp, au reusit sa adune o avere impresionanta.
Au devenit figuri importante in Bulgaria si sunt cunoscuti mai ales pentru faptul ca au contribuit la infiintarea Universitatii din Sofia.
Cavoul Iuliei Hasdeu
Foarte aproape de intrarea in Cimitirul Bellu vei vedea Cavoul Iuliei Hasdeu, unul dintre cele mai impresionante si misterioase monumente de aici.
Iulia Hasdeu a decedat la doar 18 ani de tuberculoza, lasandu-si tatal, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, impietrit de durere.
Incapabil sa accepte pierderea fiicei sale, acesta facea sedinte de spiritism pentru a comunica cu spiritul Iuliei.
La sase luni dupa moartea fiicei, Hasdeu a primit primul mesaj: „Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire” (Sunt fericita; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui sa-ti fie indeajuns).
Cavoul sau din Cimitirul Bellu este remarcabil, plin de simboluri si o inscriptie sfasietoare „MAI SEDI PUTIN” (mai stai putin).
Se spune ca a fost construit dupa indicatiile pe care tatal credea ca le primise de la spiritul Iuliei prin sedintele de spiritism.
Din pacate, cavoul Iuliei Hasdeu a fost cel mai vandalizat monument din Cimitirul Bellu. Hotii au furat pana ce si craniul Iuliei si nici pana astazi nu se stie ce s-a intamplat cu el.
Aleea Actorilor
Aleea Actorilor adaposteste mormintele unor nume legendare ale scenei romanesti:
- Amza Pellea, decedat pe 12 decembrie 1983 la 52 de ani
- Florian Pittis, a murit in 2007 la 63 de ani din cauza unui cancer la prostata
- Radu Beligan, decedat in 2016 la 97 de ani
- Alexandru Arsinel, inmormantat in octombrie 2022
- Toma Caragiu, decedat la 51 de ani in urma cutremurului din 1977
- Dem Radulescu, inmormantat in septembrie 2000
- Ion Dichiseanu, Gheorghe Dinica, Sebastian Papaiani, Anda Calugareanu si multi altii
Doamna cu umbrela
Plimbandu-te prin Cimitirul Bellu vei trece pe langa statuia in marime naturala a unei doamne elegante cu o umbrela in mana.
Statuia, reprodusa in cele mai mici detalii de Raffaello Romanelli, o reprezinta pe guvernanta belgiana Katalina Boschott.
Ea lucra pentru o familie instarita din Bucuresti si s-ar fi indragostit de stapanul casei. Conform spuselor, Katalina ar fi fost amanta industriasului George Assan, al carui loc de veci il poti vedea tot in Cimitirul Bellu.
In 1906, la Baile Herculane, Katalina ar fi suferit de o peritonita severa si ar fi decedat in timpul operatiei.
Ultimele ei cuvinte, gravate candva (acum sunt sterse) pe piatra de mormant cu litere aurite, au fost: „Cet animal de médecin m’a tuée!” (Acest animal de medic m-a ucis!).
Conform marturiilor, spiritul ei bantuie Cimitirul Bellu. Cei care s-au incumetat sa mearga noaptea in cimitir sustin ca au vazut silueta stralucitoare a unei doamne cu umbrela.
Se mai spune si ca, atunci cand ploua, stropii nu ating statuia Katalinei, iar altii sustin ca ii aud plansetul cand se apropie de mormantul ei.
Mausoleul lui Gheorghe Cantacuzino
Mausoleul Cantacuzino este cel mai mare si mai frumos monument de arhitectura funerara realizat vreodata in Romania.
Proiectat in 1899 de arhitectul Ion Mincu, monumentul are structura unei piramide, cu o cupola centrala deasupra.
Mausoleul este masiv, impunator si reflecta foarte bine importanta lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul”.
Urmas al lui Constantin Brancoveanu, acesta a fost primar al Bucurestiului si a ocupat de doua ori functia de prim-ministru.
S-a implicat in administratie, economie si viata culturala, iar numele lui este si astazi legat de multe cladiri valoroase din tara.
Una dintre ele este resedinta sa din Bucuresti, pe care o poti vedea intr-o plimbare pe Calea Victoriei. Palatul Cantacuzino gazduieste in prezent Muzeul National „George Enescu”.
Unde se afla si cum ajungi la Cimitirul Bellu
Cimitirul Bellu se afla in Piata Eroii Revolutiei, Sectorul 4, la vreo 6 kilometri distanta de Centrul Vechi din Bucuresti. Adresa exacta este Calea Serban Voda, numarul 249.
Cimitirul este marginit de Cimitirul Catolic si Cimitirul Eroilor. Este deschis zilnic, de dimineata pana seara, iar intrarea este gratuita.
La intrare gasesti un panou cu personalitatile inmormantate in cimitir si zonele unde le poti localiza.
Nu iti recomand sa vii cu masina personala, pentru ca zona este haotica si gasirea unui loc de parcare este dificila.
Transportul in comun este o varianta mai buna. Poti sa ajungi la Cimitirul Bellu cu:
- metroul – statia Eroii Revolutiei pe linia M2 se afla la cativa metri de intrarea in cimitir
- autobuzul – liniile 116, 141, 232 opresc in statia Cimitirul Serban Voda (Cimitirul Bellu)
- tramvaiul – liniile 1, 7, 19 si 25 au statie in Piata Eroii Revolutiei
Prin apropierea Cimitirului Bellu te poti plimba prin Parcul Tineretului. De altfel, prin vecinatate gasesti Oraselul Copiilor.
Istoria Cimitirului Bellu
Inceputul secolului al XIX-lea aduce schimbari majore in organizarea spatiului urban bucurestean. Astfel, o lege din 1831 prevedea mutarea cimitirelor la periferia orasului din motive evidente de igiena.
Pana atunci, bucurestenii isi ingropau mortii in curtile bisericilor, ceea ce reprezenta un foc de infectie in centrul orasului.
Baronul Barbu Bellu (1825-1900), ministru al Cultelor si Justitiei la acea vreme, ia decizia de a dona o portiune din gradina familiei sale Sfatului Orasenesc al Bucurestiului.
Actul de donatie al baronului sta la baza denumirii populare a Cimitirului Bellu, desi numele oficial este Cimitirul Serban Voda.
Terenul donat masura aproximativ 14 hectare. Prin 1852, Sfatul Orasenesc hotaraste inceperea lucrarilor de amenajare a noului cimitir.
Arhitectul Alexandru Orascu intocmeste planurile pentru ridicarea capelei pe locul unde fusese biserica lui Bellu cel Batran (1799-1853), tatal baronului.
De interior s-a ocupat pictorul Constantin Lecca.
Toamna anului 1855 marcheaza inceputul amenajarilor terenului, iar din septembrie 1858 cimitirul incepe sa functioneze legal.
Conform documentelor C.A. Rosetti, omul politic si jurnalist, considerat initiatorul organizarii Cimitirului Bellu, devine primul concesionar.
In noiembrie 1859 cumpara un loc de veci pentru fiica sa, Elena, iar in aprilie 1861 achizitioneaza alt loc pentru fiul sau, Anton.
Al doilea concesionar a fost scriitorul Cesar Bolliac care, in aprilie 1860, isi inmormanteaza sotia aici. Din 1862, Cimitirul Bellu trece sub administrarea Municipalitatii bucurestene.
Spatiul initial s-a extins ulterior, masurand in prezent 28 de hectare.