Casa Ceausescu (Palatul Primaverii)
Cand ajungi in Bucuresti, iti recomand sa vizitezi Casa Ceausescu de pe Bulevardul Primaverii. Asa, macar din curiozitate, ca sa vezi extravaganta si luxul in care traia dictatorul si familia acestuia in intimitatea resedintei sale.
Casa Ceausescu (Palatul Primaverii) are 174 de spatii. Sotii Ceausescu aveau un cinematograf privat, propriul SPA, un buncar, piscina incalzita, mozaicuri, marmura, cristale, tapiserii, matasuri si decoratiuni poleite cu aur.
Turul Casei Ceausescu
Turul Casei Ceausescu dureaza in jur de o ora si se face doar cu ghid. Poate fi vizitata zilnic de marti pana duminica, lunea si de sarbatorile legale este inchis.
Pe site-ul Casa Ceausescu sunt detaliate programul si conditiile de vizitare, tarifele biletelor de intrare, inclusiv posibilitatea rezervarii online a turului.
Casa Ceausescu este de o opulenta socanta. In zilele noastre, poate ca nu este o extravaganta, dar pentru acele vremuri, cand populatia era tinuta pe intuneric si primea mancare cu ratia, este greu de crezut ca cineva, chiar si sotii Ceausescu, traiau intr-un asemenea lux.
Palatul Primaverii are aproximativ 4.400 de metri patrati suprafata si se poate vizita in proportie de 80%.
Decorul, mobilierul, obiectele personale, toate sunt pastrate aproape exact ca inainte de 1989, asa cum erau cand familia Ceausescu a locuit aici.
Resedinta a fost protejata imediat dupa Revolutia din 1989 de armata romana, care a securizat zona timp de aproximativ trei luni.
Desi protestatarii au patruns atunci in interior, din informatiile existente au fost luate doar alimente, bauturi si cateva haine. Obiectele de arta si piesele valoroase nu au fost sustrase.
Casa Ceausescu si-a deschis portile publicului larg in 2016. Pana atunci era folosita uneori ca spatiu de protocol.
De apreciat, desi deloc suprinzator, este ca pentru decorul interior, ca si la Palatul Parlamentului, s-au folosit exclusiv materiale romanesti. De exemplu, mobilierul a fost realizat la fabrica Heliade din Bucuresti din lemn de nuc.
Tablourile au fost pictate de artisti romani cunoscuti, ca Nicolae Vermont, Octav Bancila, Dumitru Ghiata, Nicolae Tonitza, Rudolf Cumpana, Camil Ressu. Mozaicurile din interiorul casei au fost realizate manual de profesorii Olga Porumbaru si Florin Parvulescu.
Palatul Primaverii a fost construit la inceputul anilor ’60 ca locuinta de protocol pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar a decedat si nu a apucat sa se mute aici.
Sotii Ceausescu au preluat Palatul Primaverii in 1965, la cateva zile dupa decesul lui Gheorghiu-Dej. Au locuit aici tip de aproape 25 de ani, impreuna cu copiii lor: Valentin, Zoia si Nicu.
De mentionat ca imobilul nu a fost niciodata in proprietatea lor. Palatul Primaverii a apartinut si apartine statului roman, asa ca nu a putut fi revendicat sau vandut de mostenitorii familiei Ceausescu.
Pe parcursul turului am observat o gramada de decoratiuni cu pauni pe diverse obiecte, pe mozaicuri. De altfel, paunii sunt prezenti chiar si in curtea palatului.
Am inteles de la ghid ca erau preferatii lui Ceausescu.
Am aflat si ca multe dintre obiectele de decor sunt cadouri primite de Ceausescu de la diferiti monarhi, sefi de stat si personalitati. Le voi mentiona pe parcursul turului mai jos:
Biroul si salonul de lucru al lui Ceausescu
Prima incapere care se viziteaza este biroul lui Ceausescu, aflat la parter.
Spatiul este mai intunecat, sobru si formal, dominat de mobila din lemn masiv de nuc cu lambriuri groase pe pereti.
Aici, Nicolae Ceausescu isi primea consilierii apropiati. Biroul detine si cateva cadouri oficiale. Covorul, de exemplu, este iranian si a fost oferit de ultimul Sah al Iranului.
Intr-o vitrina sunt expuse cateva farfurii decorative primite de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Cea de-a doua incapere este salonul de lucru al lui Nicolae Ceausescu. Pentru ca voia sa para un om invatat, avand doar trei clase primare, Ceausescu lua lectii private de dictie, politica si economie in acest birou.
Aici, pe o masa este expus un set de sah mai deosebit, facut din lemn, iar pionii reprezinta tarani romani in portul national.
In vitrine sunt expuse diverse obiecte din fildes primite de Ceausescu in dar in urma vizitelor in Africa din anii ’70.
Apartamentul lui Valentin Ceausescu
Tot la parter se afla apartamentul lui Valentin Ceausescu, baiatul cel mare al familiei si singurul dintre cei trei copii care inca traieste.
Valentin a fost fizician si, desi era membru al Partidului Comunist Roman, a preferat sa stea departe de politica.
Apartamentul lui Valentin Ceausescu este compus din birou, dormitor, dressing si o baie. Covorul din dormitor a fost fabricat la Cisnadie, iar candelabrul din cristal de Medias, realizat dupa modelul celor din Boemia.
Peretii au zone decorate cu matase naturala romaneasca. Intr-un colt se afla un panou din lemn cu sculpturi in jad, primit cadou de la Kim Ir-sen, liderul Coreei de Nord.
Holul principal si camera de zi
Turul continua in holul principal, cel in care se intra in Casa Ceausescu.
Aici, intr-un colt se afla un pian functional, dar nefolosit de familia Ceausescu pentru ca nici un membru nu stia sa cante la el.
Peretele de langa pian este decorat cu o tapiserie din secolul al XIX-lea, primita cadou de la Charles de Gaulle. La baza scarilor se afla o mica fantana decorata cu mozaic de Murano si foita de aur.
Camera de zi este decorata cu candelabre si oglinzi din cristal de Murano. Exista si un semineu in incapere, din marmura de Ruschita, dar este doar decorativ.
Incalzirea pe timp de iarna era asigurata de caloriferele din fonta pe gaz de sub ferestre. Tot la nivelul ferestrelor sunt amplasate si mici fantani arteziene, care improspatau aerul vara, impreuna cu sistemul de ventilatie din tavan.
Aici, in camera de zi, a fost primit Richard Nixon, presedintele Statelor Unite. A fost, de altfel, singura vizita oficiala a unui sef de stat la Palatul Primaverii, deoarece familia Ceausescu punea mare pret pe intimitate.
Salonul meselor festive si a micului dejun
Familia Ceausescu obisnuia sa manance la masa mai mica din aceasta incapere.
Dupa ce mancau, ramaneau in zona de relaxare, unde este expusa o tabla de sah electronica daruita de Mihail Gorbaciov.
Tot aici se afla singurul televizor ramas in resedinta, un Philips Color din 1977, inca functional. Pe un perete sta agatata o tapiserie romaneasca din lana, decorata cu pauni, iar vazele de pe comoda au fost primite de la Regina Juliana a Olandei.
In salon mai exista o masa mai mare. Aceasta era folosita doar la evenimente festive, de aniversari si de sarbatori.
Cinematograful privat
Incaperea care m-a surprins cel mai tare din toata Casa Ceausescu a fost cinematograful privat de la demisol. Nu m-as fi asteptat sa fi avut un cinematograf acasa.
Desi pare greu de imaginat pentru acea perioada, familia Ceausescu urmarea aici filme americane, in timp ce populatiei ii erau permise doar cateva ore de TV pe zi si ii era interzis sa urmareasca productii occidentale.
Cinematograful sotilor Ceausescu are 20 de locuri, este captusit cu catifea, matase si insertii de fir de aur. Mobilierul a fost realizat din lemn de cires, iar candelabrele din cristal de Boemia.
Proiectoarele sunt inca functionale, iar filmele erau trimise special pentru familia Ceausescu. Dupa vizionare, rolele erau returnate.
Buncarul
Trecand prin crama si camera Scornicesti, se ajunge in fata unei usi groase care duce spre buncarul familiei Ceausescu.
Acesta se afla la 15 metri adancime sub nivelul casei si a fost proiectat sa reziste la doua bombe atomice consecutive.
Buncarul nu a fost folosit niciodata, dar a fost gandit sa sustina ocupantii timp de aproximativ sase luni. Initial, avea dormitoare, bai, dar astazi se poate vedea doar sala principala.
Oricum, iti poti da seama ca sotii Ceausescu si-au creat toate conditiile aici. Sala arata ca oricare alta incapere din casa.
In mijloc sta o masa lunga cu scaune. Pe peretii din jur, in vitrine, sunt expuse diverse obiecte primite de Ceausescu cu ocazia zilei de nastere, dar si echipamente care faceau parte din sistemul de automatizare al casei dinainte de 1989.
Apartamentul lui Nicu si cel al Zoei Ceausescu
Turul continua la etaj cu apartamentele celorlalti doi copii ai cuplului Ceausescu, Nicu si Zoia.
Primul care se viziteaza este apartamentul lui Nicu Ceausescu, fiul cel mic al familiei, nascut in 1951.
A fost singurul dintre copiii sotilor Ceausescu care s-a implicat activ in politica si la un moment dat era vazut ca posibil succesor al tatalui sau.
Nicu Ceausescu a decedat la 45 de ani, intr-o clinica din Viena, din cauza cirozei. Apartamentul lui este amenajat in stil englezesc clasic si include un birou, un dormitor, dressing si o baie.
Urmatorul este apartamentul Zoei Ceausescu, al doilea copil si singura fiica a cuplului Ceausescu. S-a nascut in 1949 si a decedat la varsta de 57 de ani, rapusa de cancer.
Zoia a fost matematician, desi initial isi dorise o cariera in actorie. Apartamentul sau mi s-a parut cel mai elegant si mai frumos dintre apartamentele copiilor.
Este putin mai spatios, compus dintr-un salon, dormitor, dressing si baie. Apartamentul are deschidere la doua balcoane si este amenajat in stil frantuzesc.
Apartamentul de zi al Elenei Ceausescu
Apartamentul de zi al Elenei Ceausescu este amenajat in stil Rococo. Peretii sunt captusiti cu matase naturala romaneasca, iar oglinda si candelabrul sunt din cristal de Murano.
Dormitorul nu este foarte spatios si pare incarcat de mobilier. Tot aici, Elena avea un seif unde isi tinea bijuteriile, confiscate in 1989 de Banca Nationala.
Acest apartament era folosit de Elena Ceausescu pentru odihna pe timpul zilei. Dupa ce Nicolae Ceausescu a aflat ca are diabet, medicii i-au spus ca trebuie sa se odihneasca mai mult si sa aiba liniste.
Pentru ca el statea in apartamentul comun pe timpul zilei, sotia lui si-a dorit un apartament separat doar pentru ea, unde sa isi petreaca ziua fara sa il deranjeze.
Salonul Ludovic al XIV-lea
In Salonul Ludovic al XIV-lea, Nicolae Ceausescu obisnuia sa ii primeasca pe ministrii. Atmosfera este mai formala, iar decorul nu a fost ales intamplator.
In 1970, dupa vizita la Palatul Versailles din Franta, Elena Ceausescu a fost impresionata de arhitectura si si-a dorit sa recreeze ceva asemanator in propria resedinta. Asa a aparut acest salon, inspirat din stilul Ludovic al XIV-lea.
Piesa centrala din incapere este semineul din marmura de Carrara si singurul functional din intreaga resedinta.
In apropiere se afla doua vaze din portelan, primite cadou de la Charles de Gaulle.
Dormitorul comun al sotilor Ceausescu
Urmatorul care se viziteaza este dormitorul comun al sotilor Ceausescu. Mobilierul este minimalist dupa parerea mea, iar camera este dominata vizual de elemente aurite.
Pe patul din mijlocul dormitorului stau asternuturile si pijamalele celor doi soti.
Langa pat, se afla o canapea pe care dormeau cei doi caini labradori ai familiei, pe nume Corbu si Sarona.
Cainii le-au fost daruiti de mici sotilor Ceausescu de catre Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Baia de aur
Trecand pe langa dressing-urile in care familia Ceausescu isi tinea hainele de sezon, se ajunge in faimoasa baie de aur.
Dupa Revolutia din 1989, ziarele au scris mult despre aceasta baie. Lumea credea ca este facuta complet din aur masiv, dar informatia este eronata.
In timpul turului am aflat ca ornamentele aurite din Casa Ceausescu nu sunt din aur masiv, asa cum se credea, ci placate cu aur industrial de 7 carate.
Pentru intreaga casa au fost necesare aproximativ 150 de grame.
Cu toate acestea, baia sotilor Ceausescu arata spectaculos, cu mozaicuri aurite pe pereti si tavan, robineti si alte detalii poleite cu aur.
Gradina de iarna
Nu mi-as fi imaginat ca sotii Ceausescu aveau chiar si o gradina de iarna in incinta resedintei lor.
Spatiul arata superb, cu un iluminator retractabil, fantani arteziene si multe plante exotice.
Ghidul a precizat ca existau si colivii cu pasari exotice aici, inainte de 1989. Peretii gradinii sunt acoperiti de mozaicuri superbe, realizate de artistii Olga Porumbaru si Florin Parvulescu.
In mijlocul gradinii exista si o masuta cu scaune, unde sotii Ceausescu se relaxau in dupa-amiezile de iarna.
Dressing-ul principal
Dressing-ul principal al sotilor Ceausescu este imens. Este compus dintr-un salon, o camera de proba si un depozit mare de haine, plin cu dulapuri.
Totul este pastrat intr-o stare perfecta. Pe rafturi si in dulapuri stau asezate camasile si costumele lui Ceausescu, asteptand parca sa fie purtate de dictator.
Langa ele, pe alte etajere, se afla rochiile, costumele si blanurile Elenei Ceausescu.
Printre hainele din garderoba ei se regaseau si cateva costume Chanel deux-pieces, precum si peste 200 de perechi de pantofi din piele.
Spatiul pastreaza doar o parte din hainele pe care le aveau cei doi. Unele au disparut la Revolutie, iar altele au fost ulterior scoase la licitatie.
Zona SPA si salonul terapeutic
Daca nu era deja suficient, afla ca familia Ceausescu avea propriul centru SPA. Spatiul include sauna uscata, un salon terapeutic si o zona de ingrijire personala.
Salonul terapeutic era echipat cu diferite tipuri de proceduri, ca ozonoterapie, electroterapie, dusuri scotiene si bai galvanice.
Separat de acesta, sotii Ceausescu aveau propriul salon de coafura si frizerie. In coafor este pastrata si o lampa de bronzat folosita de Elena Ceausescu.
Piscina interioara
Ultimul spatiu vizitat in Casa Ceausescu este piscina interioara. Are 3 metri adancime, era incalzita pe timpul iernii si avea inclusiv un dispozitiv pentru generarea valurilor.
Bazinul si peretii din jur sunt acoperiti cu peste un milion de piese mici de mozaic.
Lucrarea a fost realizata in aproximativ doi ani de Olga Porumbaru si Florin Parvulescu, ale caror nume sunt inscriptionate pe pereti.
Tema aleasa este zodiacul, reprezentat ca o scena cosmica. In fata apare un peisaj acvatic, iar pe laterale flori si pasari.
Gradina exterioara si paunii
In fata piscinei se deschide gradina exterioara a Casei Ceausescu prin care se plimba liberi vreo 18 pauni. Acestia sunt urmasii unei perechi de pauni adusa din Japonia de Nicolae Ceausescu.
De-a lungul timpului, numarul lor a crescut, iar acum fac parte din peisajul locului.
Revenind la gradina, aceasta este inspirata din cea a lui Fidel Castro din Cuba. De altfel, pana in 1989 gradina era mult mai spatioasa, iar zona din jurul Casei Ceausescu arata diferit fata de astazi.
Dupa terminarea turului casei, poti sa ramai cateva momente sa te relaxezi in curte. Exista si o pergola pe lateralul curtii, unde sunt amenajate o mica cafenea si un magazin de suveniruri.
Unde se afla si cum ajungi la Casa Ceausescu
Casa Ceausescu se afla pe Bulevardul Primaverii, la numarul 50, in Sectorul 1. Cartierul Primaverii este cel mai exclusivist cartier din capitala.
In timpul comunismului, acest cartier era pazit de politie si armata. Niciun om de rand nu avea voie sa se plimbe pe strazile din jurul Casei Ceausescu.
Acum te poti plimba liber si in siguranta pe aceste strazi pline de vile superbe, institutii si ambasade.
Cea mai apropiata statie de metrou de Casa Ceausescu este Aviatorilor (Magistrala 2), de langa intrarea in Parcul Herastrau.
Daca vii din Centrul Vechi, poti sa iei metroul de la statia Piata Unirii sau Universitate pana la Aviatorilor.
Poti sa iei si autobuzul 205 din Piata Natiunile Unite pana in statia Piata Charles de Gaulle.
De acolo mai ai de mers vreo 10 minute pe jos, pe Bulevardul Primaverii, pana la Casa Ceausescu.
Prin apropiere, gasesti si alte atractii turistice emblematice din Bucuresti. La cativa pasi de Casa Ceausescu, pe aceeasi strada, poti sa vizitezi Muzeul de Arta Recenta (MARe).
Destul de aproape este si Arcul de Triumf, iar in incinta Parcului Herastrau gasesti Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”.
De la Arcul de Triumf, intr-o plimbare pe Soseaua Kiseleff ajungi la Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa.