Palatul Parlamentului din Bucuresti

Palatul Parlamentului

Acest ghid turistic te invita intr-un tur virtual al Palatului Parlamentului (Casei Poporului) din Bucuresti. Citeste mai jos pentru a afla cum poti vizita acest colos care sfideaza imaginatia prin dimensiuni si opulenta.

Palatul Parlamentului a aparut prin anii ’80 dintr-un proiect ambitios care a schimbat radical centrul istoric al capitalei. Astazi, este unul cele mai vizitate obiective turistice din Bucuresti, o cladire a superlativelor, care atrage sute de turisti.

Cum poti vizita Palatul Parlamentului?

Cum poti vizita Palatul Parlamentului?

Vizita la Palatul Parlamentului nu este una obisnuita. Adica, nu poti sa intri cand vrei, sa cumperi bilet si sa te plimbi singur ca printr-un muzeu.

Fiind o institutie care gazduieste cele doua camere ale Parlamentului Romaniei (Senatul si Camera Deputatilor), accesul este strict reglementat si securizat.

Desi Palatul Parlamentului este deschis zilnic de la 09:00 la 17:00, ca sa il poti vizita va trebui sa te programezi cu cel putin 24 de ore inainte.

Rezervarea se face doar telefonic pentru vizite individuale sau in grupuri mai mici de 9 persoane. Daca sunteti un grup mai mare de 10 persoane, trebuie sa trimiti o solicitare pe e-mail.

Numerele de telefon si adresa de e-mail pentru rezervari, pretul biletului de intrare si alte detalii utile le gasesti pe site-ul Centrul International de Conferinte.

In ziua rezervarii va trebui sa ajungi cu cel putin 15 minute inainte de ora stabilita. Daca intarzii, rezervarea iti va fi anulata.

Biletele se cumpara doar de la fata locului, din sala de expozitie Constantin Brancusi. In prezent, fotografiatul cu telefonul sau aparatul foto pentru uz personal este permis in pretul biletului.

Vizitarea Palatului Parlamentului se desfasoara exclusiv in tururi ghidate in limba romana sau engleza, in grupuri de maxim 25 de persoane. Turul dureaza in jur de o ora.

Pe unde este permis accesul vizitatorilor

Accesul vizitatorilor este permis pe la Intrarea A3S2, dinspre Strada Izvor.

Practic, privind cladirea dinspre Piata Constitutiei (fatada principala), poarta de acces este pe latura din dreapta.

Va trebui sa ocolesti coltul cladirii spre Bulevardul Natiunilor Unite. De acolo, urmareste indicatoarele pentru a ajunge la intrarea destinata vizitatorilor.

Specific clar asta, pentru ca mai sunt si alte porti de acces in Palatul Parlamentului, iar confuzia dintre ele te poate costa cateva minute bune de mers pe jos in jurul cladirii.

Dupa ce treci de poarta de acces, vei parcurge o alee lunga prin curtea interioara spre usa de intrare in cladire.  

Odata intrat, trebuie sa te identifici cu Cartea de Identitate sau cu Pasaportul in original. Permisul de conducere, cardul de student sau pozele de pe telefon ale buletinului NU sunt acceptate.

Dupa ce te-ai identificat, cumperi biletul de intrare, apoi astepti pana se aduna grupul si va preia ghidul. Veti trece impreuna printr-un control de securitate, asemanator celui din aeroporturi.

Vei primi un ecuson de vizitator, pe care il vei purta pe parcursul vizitei si va incepe turul Palatului Parlamentului.

Cateva detalii uluitoare despre cladire

Cateva detalii uluitoare despre cladire

Inainte de a parcurge succesiunea de coridoare si incaperi opulente ale Palatului Parlamentului, permite-mi sa iti spun pe scurt cate ceva despre cladire.

Constructia acestui colos a inceput in anul 1983, iar la Revolutia din 1989 era in proportie de 60% finalizat. Lucrarile au fost reluate intre anii 1992 si 1996.

Ca sa faca loc Casei Poporului, Nicolae Ceausescu a ordonat demolarea unei suprafete din Centrul Vechi al Bucurestiului echivalenta cu intinderea Venetiei.

Aproximativ 9 km2 din cartierul istoric Uranus au fost rasi de pe fata pamantului. Mii de oameni au fost evacuati din casele lor, iar biserici vechi, spitale si cladiri de patrimoniu au fost demolate sau stramutate.

A urmat apoi o munca colosala pentru ridicarea cladirii. Sute de arhitecti (700), mii de militari (5.000), zeci de mii de muncitori (20.000) si voluntari au lucrat zi si noapte, in trei schimburi, timp de 7 ani.

Rezultatul este intr-adevar coplesitor. Palatul Parlamentului detine trei recorduri mondiale omologate de World Records Academy:

  • cea mai mare cladire administrativa destinata uzului civil din lume, cu o suprafata desfasurata de 360.000 – 365.000 de metri patrati
  • cea mai scumpa cladire administrativa din lume, evaluata la aproximativ 4 miliarde de dolari in 2006  
  • cea mai grea cladire din lume, pentru constructia sa s-au folosit materiale aproape exclusiv autohtone, respectiv 700.000 tone de otel si bronz, 1.000.000 m3 de marmura (Ruschita, Moneasa, Caprioara), 2.000.000 tone de nisip, 550.000 tone de ciment, 1.000 tone de bazalt, 900.000 m3 de lemn masiv, 200.000 m3 de sticla, 3.500 tone de cristal (Medias), 220.000 m2 de covoare (Cisnadie)

Totodata, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare cladire administrativa din lume.

O intrec cladirea Palatul Parlamentului din Thailanda (Sappaya-Sapasathan, construita in 2021) si Pentagonul din SUA.

Palatul Parlamentului are 84 metri inaltime (de la sol), 270 metri lungime si 245 metri latime. Ocupa la sol o suprafata de aproape 74.000 m2.

Turul Palatului Parlamentului

Turul Palatului Parlamentului

Turul de vizitare standard al Palatului Parlamentului acopera doar o mica parte (4%) din intreaga cladire, dar suficient cat sa iti faci o idee despre opulenta din interior.

Iata care sunt cele mai importante incaperi pe care le vei vedea in timpul turului (nu toate sunt intotdeauna disponibile vizitarii):

Sala C.A. Rosetti

Spre deosebire de celelalte sali dominate de marmura si stil clasic, Sala C.A. Rosetti are un aer putin diferit.

Are forma unui amfiteatru si o acustica exceptionala. Gazduieste cel mai greu candelabru din cladire (aprox. 5 tone), asezat pe centrul salii.

Decorurile sunt mai moderniste (pentru anii ’80), in stil art-deco, cu tonuri mai calde si elemente care amintesc de teatrele clasice europene. 

Aici au loc adesea evenimente culturale, piese de teatru sau conferinte internationale.

Galeria Presei

In acest spatiu este organizata Galeria Presei, cu zone dedicate jurnalistilor unde se iau interviuri politicienilor. Incaperea impresioneaza prin proportii. Are aproximativ 9 metri inaltime si o suprafata de circa 1.400 mp.

Pe una dintre laturi se poate admira o selectie de costume traditionale din mai multe regiuni ale tarii.

Daca te uiti pe latura opusa, vei observa o expozitie permanenta de pictura cu lucrari de arta romaneasca din anii ’70–’80.

Printre numele prezente, cel mai cunoscut este Sabin Balasa.

Galeria de Onoare

Galeria de Onoare este un coridor lung de 150 de metri si lat de 18 metri, conceput pentru a impresiona delegatiile straine.

Te vei simti mic mergand pe acest hol, flancat de 34 de coloane masive din marmura alba si roz de Ruschita.

Tavanele sunt decorate cu stucaturi complexe (decoratiuni din ipsos), o reinterpretare a stilului brancovenesc.

Lumina naturala patrunde generos prin ferestrele inalte, fiind completata si de stralucirea a 67 de candelabre de cristal.

Usile glisante care separa spatiul sunt sculptate in lemn de stejar si sunt atat de grele incat par imposibil de miscat de o singura persoana.

Aici se afla doua scari monumentale cu ferestre de 16 metri inaltime, acoperite de draperii de catifea si brocart care cantaresc 250 kg fiecare.

Sala Nicolae Iorga

In SalaNicolae Iorga, tavanul si peretii sunt finisati in aceeasi gama de lemn ca in alte incaperi, cu stejarul ca material dominant.

Printre elementele verticale din lemn apar casetoane placate cu matase, acelasi tip de tesatura regasindu-se si la draperii, ceea ce leaga vizual tot decorul.

Amenajarea este completata de piese de mobilier in stil Art Deco, specific perioadei interbelice, cu forme geometrice clare si detalii elegante.

Spatiul se inchiriaza pentru evenimente private si este folosit frecvent pentru conferinte, intalniri oficiale si reuniuni internationale.

Sala Nicolae Balcescu

Sala Nicolae Balcescu este ceva mai mica, dar pastreaza acelasi aer cald si elegant. Aici, coloanele sunt putin diferite de restul salilor, cu capiteluri dorice, dar realizate din bronz.

Fusul lor este placat cu marmura roz de Ruschita, iar corpurile de iluminat au fost executate la Medias de artisti plastici, proiectate special pentru acest spatiu.

Draperiile sunt din matase si au fost tesute la Sighisoara, in tehnica brocart.

La nivelul pardoselii, se poate observa un covor cu motive florale de Cisnadie, iar radiatoarele sunt mascate cu panouri din alama lucrate manual, cu detalii decorative.

Singurul material care nu are origine romaneasca din aceasta incapere este mahonul, un lemn valoros folosit la usi.

Lemnul a ajuns aici ca dar pentru Ceausescu, oferit de Mobutu Sese Seko, fostul presedinte al statului Zair, cunoscut astazi ca Republica Democrata Congo.

Sala Nicolae Titulescu

Sala Nicolae Titulescu este folosita astazi ca spatiu de protocol pentru intalniri si reuniuni oficiale organizate de Senatul si Camera Deputatilor.

Accesul vizitatorilor nu este permis, dar uneori se poate arunca o privire din prag.

Din ce se vede, este decorata cu mobilier in stil francez baroc cu oglinzi si picturi de artisti romani. Peretii sunt marcati de coloane din marmura alba, care dau impresia de sala formala, gandita pentru intalniri la nivel inalt.

Sala Nicolae Titulescu are o suprafata de aproximativ 625 mp si a fost proiectata initial pentru sedintele Comitetului Politic Executiv.

Sala Drepturilor Omului

O sala rotunda, de 625 de metri patrati, dominata de un candelabru impresionant de vreo 2 tone (al doilea cel mai mare din cladire).

In jurul salii ar fi trebuit sa stea o masa circulara masiva cu 60 de scaune identice, tapitate cu catifea. Se spune ca scaunul presedintelui trebuia sa fie diferit, tapitat cu aur si argint, dar nu a mai fost realizat sau instalat niciodata.

Arhitectura salii este foarte eleganta, o interpretare a Renasterii italiene, in care se strecoara si detalii inspirate din traditia decorativa romaneasca.

Intregul spatiu este imbracat in lambriuri din lemn de stejar, finisate in tonuri diferite, astfel incat peretii capata profunzime si variatie.

Pe latura orientata spre exterior se deschid cinci ferestre, iar ancadramentele lor sunt evidentiate puternic prin sculpturi in lemn.

Pe langa acestea, sala include si oglinzi din ipsos, decorate cu ornamente din stuc. Tavanul este de asemenea o piesa decorativa in sine.

Sala Ion I. C. Bratianu

Sala Ion I. C. se remarca prin coloane si pardoseala din marmura, avand o suprafata de circa 1.120 mp si capacitate de 550 de locuri.

Impresioneaza prin design neoclasic, cu lustre (aplice si candelabre) de epoca si lumina naturala abundenta datorita pozitionarii intre doua curti interioare.

Este utilizata pentru conferinte, expozitii sau receptii si beneficiaza de echipamente multimedia si sonorizare.

Draperiile din catifea rosie prezinta broderii cu fir de aur si argint, facute la Manastirea Agapia si Varatec.

Sala Unirii

Sala Unirii este probabil cel mai fotogenic spatiu din intreg turul. Este o sala imensa care te va lasa cu gura cascata, de 16 metri inaltime si peste 2.200 de metri patrati suprafata.

Initial, acest spatiu a fost gandit ca sala de bal pentru marile receptii ale Partidului. Astazi este destinata diverselor evenimente publice sau private.

Avand in vedere dimensiunile considerabile, sala poate gazdui receptii pentru pana la 2.000 de persoane sau dineuri pentru 800 de persoane.

Decorul Salii Unirii este exceptional, cu coloane inalte din marmura alba de Ruschita pe contur si ferestre inalte.

Coloanele au caneluri de inspiratie romaneasca, completate de capiteluri corintice. Pereti sunt bogat decorati cu ornamente din ipsos, incadrate de rame din aceeasi marmura alba.

Zonele de fundal pastreaza aceeasi logica vizuala, cu un arc amplu, foarte ornamentat, si panouri din marmura alba.

Pentru ca sala are proportii mari, pe latura lunga de la intrare, usile par a fi niste portaluri impunatoare. Sunt casetate si decorate cu insertii din lemn de cires, iar cadrul din marmura alba preia motive inspirate din arhitectura traditionala romaneasca.

Tavanul este din sticla, iar legenda (partial confirmata de specificatiile tehnice) spune ca ar fi fost proiectat sa fie retractabil, astfel incat sa permita aterizarea elicopterului prezidential direct in sala.

Covorul din incapere cantareste cateva tone (cifrele variaza din relatarile ghizilor intre 3 si 14 tone).

Se spune ca a fost atat de mare incat nu a putut fi introdus pe usa, astfel ar fi fost tesut din bucati si asamblate in interiorul salii.

Sala Take Ionescu

Sala Take Ionescu functioneaza adesea ca un foaier pentru Sala Unirii.

Se remarca prin coloane si pardoseala din marmura, tavan placat cu foita de aur si elemente decorative inspirate din Orientul antic, realizate de artisti precum Marian David sau Vasile Celmare.

Cu o suprafata de aproximativ 924 mp, este utilizata frecvent pentru expozitii, receptii sau cocktail-uri, avand capacitate pentru pana la 400 de persoane.

Acustica salii este, de asemenea, proiectata pentru a amplifica sunetul.

Sala Alexandru Ioan Cuza

Sala Alexandru Ioan Cuza este una dintre cele mai inalte sali din cladire (cca 20 de metri inaltime).

Are 2.040 metri patrati suprafata si o arhitectura impunatoare, cu coloane si loje laterale.

Sala poate gazdui peste 1.200 de persoane si este folosita frecvent pentru conferinte internationale.

Are un fundal roz si un decor interior cu influente amestecate, in care accentul cade pe coloanele angajate.

Acestea au capiteluri corintice, iar fusul este modelat cu ornamentatie inspirata din stilul brancovenesc. Materialul folosit este marmura alba de Ruschita.

Aspectul monumental este sustinut si de usile masive, lucrate cu sculpturi decorative, incadrate de rame din marmura.

In acelasi registru se inscriu si mastile radiatoarelor, turnate in alama si incarcate de detalii ornamentale.

Plafonul este gandit ca o bolta si include sapte iluminatoare dispuse ritmic pe traverse. Structura lor este realizata din tabla aurita, iar iluminarea este integrata discret, cu un candelabru ascuns.

Draperiile din brocart de catifea, cusute cu fir de aur, amplifica senzatia de rafinament.

Insa, atractia principala a acestei sali este Balconul Prezidential. Acesta da direct spre Piata Constitutiei si are priveliste spre Bulevardul Unirii si Fantanile Arteziene din Piata Unirii.

Se spune ca Nicolae Ceausescu visa sa iasa de la acest balcon si sa tina discursuri multimilor adunate pe Bulevardul Unirii care trebuia sa fie mai larg decat Champs-Elysees.

Soarta a avut insa alte planuri. Ceausescu nu a apucat niciodata sa vorbeasca de aici.

Ironia sortii face ca prima si singura persoana care a salutat fanii de la acest balcon a fost Michael Jackson, cand a concertat la Bucuresti in 1996.

Unde se afla si cum poti ajunge la Palatul Parlamentului?

Unde se afla si cum poti ajunge la Palatul Parlamentului?

Palatul Parlamentului se afla in centrul Bucurestiului (sector 5), pe Dealul Arsenalului.

Este incadrat de Bulevardul Izvor, Bulevardul Natiunile Unite, Bulevardul Libertatii si Calea 13 Septembrie.

Dupa cum am spus si mai sus, gasesti intrarea pentru vizitatori pe Strada Izvor, nr. 2-4. Poti sa ajungi usor aici pe jos din Centrul Vechi, Piata Unirii sau de pe Calea Victoriei (capatul dinspre Piata Natiunilor Unite).

Cea mai apropiata statie de metrou este statia Izvor (pe magistralele M1 sau M3). Iesi din statie, traversezi Parcul Izvor si mergi spre Palatul Parlamentului.

Intrarea este pe latura dinspre parc, la aproximativ 5-10 minute de mers pe jos de la metrou.

De altfel, autobuzul 385 (statia Palatul Parlamentului) opreste fix in fata portii pentru vizitatori. Prin zona mai trec troleibuzul 63 (accesibil dinspre Palatul Cotroceni si autobuzul 123 (accesibil dinspre Gara de Nord).

In incinta Palatului Parlamentului se mai poate vizita Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC). Il gasesti in aripa E4 a cladirii, amenajat intr-o anexa din sticla. Accesul se face dinspre Calea 13 Septembrie, intrarea E1 (poarta B3).

De altfel, in spatele Palatului Parlamentului, tot pe Calea 13 Septembrie, la intersectia cu Strada Izvor, poti sa vezi Catedrala Nationala.