Palatul Cotroceni
Cand ajungi in Bucuresti si treci pe langa Palatul Cotroceni, ai senzatia ca este o fortareata in care vizitatorii nu au acces. Afla ca acest complex se poate vizita, iar din martie 2025 accesul turistilor este mult mai permisiv.
Multi turisti asociaza Palatul Cotroceni cu Administratia Prezidentiala, dar stiai ca istoria acestui loc este mai veche de trei secole? Cu mult timp inainte a fost o resedinta domneasca si mai apoi locuinta Regelui Ferdinand si a Reginei Maria.
Iti spun mai jos pe larg povestea palatului si ce poti sa vizitezi la Cotroceni!
Vizitarea Muzeului National Cotroceni
In incinta complexului Palatul Cotroceni se poate vizita Muzeul National Cotroceni, un reper important pe harta obiectivelor turistice din Bucuresti.
Muzeul este deschis zilnic, de marti pana duminica, si nu este nevoie de rezervare in prealabil pentru a fi vizitat, cum este necesar la Palatul Parlamentului, de exemplu.
Intrarea spre muzeu se face pe la poarta dinspre Soseaua Cotroceni, dar mai multe detalii despre vizitare gasesti pe acest site.
Muzeul National Cotroceni a fost deschis in 1991 in aripa istorica a palatului, cea care a fost resedinta din Bucuresti a Reginei Maria si Regelui Ferdinand.
Insa, povestea acestui domeniu incepe cu mult inainte sa fi fost Palat Regal. Pe acest teren, intre anii 1679-1681 domnitorul Serban Cantacuzino construieste Manastirea Cotroceni si un palat domnesc in incinta.
De atunci, timp de doua secole Cotroceni a servit ca resedinta domneasca de vara, suferind mai multe modificari de-a lungul vremurilor.
Devine Palat Regal odata cu venirea Regelui Carol I la conducerea tarii. Acesta transforma, intre anii 1893-1895, palatul domnesc in resedinta pentru printul mostenitor Ferdinand si principesa Maria.
Planurile palatului au fost realizate de arhitectul francez Paul Gautherau, in stil clasic venetian, iar principii mostenitori s-au mutat la Palatul Cotroceni in 1896.
Dupa Primul Razboi Mondial, palatul a fost din nou restaurat si extins, de aceasta data sub coordonarea arhitectului Grigore Cerchez si sub indrumarea Reginei Maria.
La Muzeul National Cotroceni vei vizita doua etaje ale Palatului Regal.
La primul etaj vei vedea saloanele in care familia regala tinea receptii si isi primea oaspetii, iar la etajul al doilea vei ajunge in zona destinata dormitoarelor si spatiilor private.
Holul de Onoare
Turul muzeului incepe in Holul de Onoare, un spatiu inspirat de opulenta Operei Garnier din Paris. Este creatia lui Paul Gottereau de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Holul de Onoare nu este mare ca dimensiune, dar arhitectul a reusit sa creeze iluzia de monumentalitate prin tratarea volumetriei pe doua niveluri.
Elementul care domina spatiul este scara din marmura Cibolino, ce duce spre etaj.
Daca privesti atent friza bogat ornamentata, pe langa elementele clasice ca frunzele de acant, denticuli, volute si ove, vei observa si stiuleti de porumb.
Tavanul holului este si el decorat cu stucaturi partial aurite, iar vitraliile ferestrelor adauga un plus de culoare si rafinament.
Sufrageria Germana
Urcand la primul etaj, vei vizita Sufrageria Germana. Aici, decorul este complet diferit, mai sobru, masculin, dominat de lemnul inchis la culoare.
Sufrageria Germana reflecta gusturile Regelui Carol I, fiind decorata in stilul neorenasterii germane. Restaurarea acestei incaperi a urmat cu strictete planurile initiale ale lui Gottereau, reusind sa redea atmosfera de la sfarsitul secolului XIX.
Elementele definitorii sunt plafonul casetat in lemn si lambriurile sculptate care imbraca peretii. Acestea se combina perfect cu ancadramentele aurite ale usilor, ferestrelor si panourilor de pe pereti.
Mobilierul din lemn masiv, facut in tara de Martin Stohr, este cel original. Semineul pe care il vezi in incapere este facut din marmura albaneza. Acesta nu este cel original.
Salonul de Vanatoare
Urmatoarea incapere este Salonul de Vanatoare, decorat dupa viziunea arhitectului ceh Karel Liman, cel care a coordonat si lucrarile de la Castelul Peles.
Amenajat intre anii 1925-1926, acesta incapere reflecta pasiunea Casei Regale a Romaniei pentru vanatoare. Vei vedea expuse pe pereti arme si trofee de vanatoare.
Decorul salonului este in stil italian. Tavanul si peretii sunt imbracati in lemn de tei, iar coloanele si pardoseala sunt realizate din piatra alba de Rusciuc.
Salonul de Aur (Salonul Florilor)
Poate cea mai frumoasa incapere a Palatului Regal Cotroceni este Salonul de Aur sau Salonul Florilor, amenajat la inceputul secolului XX in stil Art Nouveau.
Decorul acestei incaperi reflecta spiritul artistic si rafinamentul Reginei Maria.
Peretii sunt ornamentati cu ghirlande din stucatura de flori de crin si trandafir, florile preferate ale Reginei.
Toate ghirlandele ce decorau acest salon erau acoperite cu foita de aur. Mobilierul este si el foarte elegant, sculptat in lemn aurit si tapitat cu matase naturala.
Printre piesele valoroase din incapere, vei remarca pianul Steinway, comandat special la New York de Regina Maria in 1910.
Aspectul pianului era diferit, dar Regina l-a modificat pentru a se integra in decorul Salonului de Aur.
Biblioteca (Biroul) Regelui Ferdinand
Mergand mai departe vei ajunge in Biblioteca sau Biroul Regelui Ferdinand. Incaperea este dominata de o biblioteca masiva, din lemn de ulm, cu o galerie superioara.
Decorul este completat de un semineu impunator din marmura verde Portoro, care da incaperii un aer sobru si bine ancorat in epoca.
Din biblioteca porneste si o scara ascunsa care facea legatura cu apartamentul privat al regelui de la etajul superior.
Regele Ferdinand era un cititor pasionat, iar biblioteca sa reflecta clar acest lucru.
Vei observa volume dedicate botanicii, istoriei, artei si literaturii, in mai multe limbi, lucru deloc surprinzator, tinant cont ca vorbea fluent sapte limbi.
In prezent, colectia palatului pastreaza aproximativ 2500 de carti care i-au apartinut regelui, toate autentice.
Tot aici poti vedea un exemplar extrem de valoros, Biblia de la Bucuresti, cunoscuta si ca Biblia lui Serban Cantacuzino, tiparita in 1688.
Salonul Cherchez (fostul Salon Alb)
Unul dintre cele mai reprezentative spatii ale Palatului Cotroceni este Salonul Cherchez sau fostul Salon Alb.
A fost amenajat dupa Primul Razboi Mondial, la initiativa Reginei Maria, de catre arhitectul Grigore Cerchez in stil neoromanesc.
Regina isi dorea o sala de bal si de receptii oficiala care sa exprime identitatea nationala a Romaniei Mari.
Arhitectul a unificat doua spatii mai vechi (o sala de dans mai mica si o sufragerie) pentru a crea aceasta sala vasta, pe care a decorat-o cu elemente si motive romanesti.
Valoarea istorica a acestui spatiu este si mai importanta. In fosta sufragerie (cea integrata in acest salon), Consiliul de Coroana a decis in august 1916 intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial de partea Antantei.
Tot aici, in 1918 a fost incheiat acordul de pace cu Puterile Centrale, tratat cunoscut istoric ca Pacea de la Bucuresti.
Sala Jocurilor si Sala de Mese
Urcand la etajul al doilea, vei vedea Sala Jocurilor, o incapere cu mese de biliard, de carti si sah. In acest salon isi petreceau timpul liber domnii din familia regala, deoarece doamnele nu participau la jocuri.
Mergand mai departe ajungi in Sala de Mese, locul unde familia regala se reunea in special pentru micul dejun.
Celelalte mese ale zilei nu le luau impreuna, fiecare membru al familiei avand propriul program.
Salonul Oriental (Salonul de Pictura)
Turul continua cu Salonul Oriental, incaperea in care Regina Maria obisnuia sa picteze.
Amenajarea de influenta chinezeasca ii apartine arhitectului Karel Liman, care a ales stilul Tudor pentru intreaga incapere.
Aici, pe langa decor, iti vor atrage atentia galeria superioara si scara spiralata care duce spre Salonul de Ceai.
Acest etaj a fost amenajat in 1913 la comanda Reginei Maria, care isi dorea un spatiu special pentru servirea ceaiului de la ora 5.
Dormitorul lui Carol I si a Reginei Elisabeta
Ajungi apoi intr-un dormitor pregatit pentru regele Carol I si regina Elisabeta.
Acesta era folosit ocazional, in caz ca ar fi ales sa ramana peste noapte la Cotroceni, deoarece cei doi nu au locuit aici.
Resedinta lor principala se afla pe Calea Victoriei, in zona actualei Piata Revolutiei, in Palatul Regal care gazduieste astazi Muzeul National de Arta al Romaniei.
Constructia de atunci era diferita de cea actuala si a fost distrusa intr-un incendiu in anul 1926.
In dormitorul de la Cotroceni vei observa patul, oferit in dar de familia Golescu in anul 1874, la doi ani dupa moartea singurului lor copil, Printesa Marioara.
Gestul avea o incarcatura simbolica puternica, intr-o perioada in care romanii asteptau cu speranta aparitia unui mostenitor al coroanei.
Acest sens este sugerat si de decorul patului, unde poti observa un inger insotit de doi copii. Unul simbolizeaza copilul asteptat, iar celalalt il reprezinta pe cel pierdut.
Apartamentul Regelui Ferdinand
Vizitarea muzeului continua cu zona identificata ca fiind Apartamentul Regelui Ferdinand I, insa decorul pe care il vezi astazi nu reflecta amenajarea originala.
Dupa cutremurul din 1977, restaurarea palatului a adus schimbari majore, iar spatiul a fost reamenajat in stil francez. Initial, apartamentul regelui era decorat in stil german.
Mobilierul a fost ales special pentru noua viziune a regimului comunist de a folosi apartamentul pentru a gazdui lideri straini.
Se crede ca acest spatiu ar fi fost apartamentul Regelui Ferdinand deoarece scara ascunsa din biblioteca (de care iti spuneam mai sus) duce pana aici.
Apartamentul Reginei Maria
In sfarsit ajungi si in apartamentul Reginei Maria. Initial, acesta a avut un aspect diferit, fiind un Dormitor Argintiu.
Camera, de inspiratie celtica si bizantina, era decorata cu pardoseala din ceramica turcoaz si stucaturi argintate pe pereti.
Dormitorul pe care il vezi astazi a fost reamenajat in 1929. Atunci, Regina Maria si-a dorit o schimbare si a optat pentru stilul Tudor, mai sobru si mai asezat.
Camera este decorata cu grinzi din lemn de platin si brad, iar peretii sunt albi. Usa este o opera de arta in sine, realizata din lemn de tei traforat, ca o dantela.
Mobilierul a fost pastrat cel din Dormitorul Argintiu, realizat in stil Art Nouveau.
Patul actual nu este cel original, dar pastreaza spiritul epocii, avand deasupra o tapiserie din secolul al XVIII-lea.
Salonul Norvegian
In apartamentul Reginei Maria mai exista o incapere si anume Salonul Norvegian. Acesta era spatiul ei personal, unde se refugia atunci cand isi dorea liniste. Aici se ruga, citea sau isi scria jurnalul.
In perioada comunista, cand Palatul Cotroceni a functionat ca Palatul Pionierilor, acest salon a fost folosit pentru cercul de literatura.
Salonul de zi al Doamnelor de Onoare si Camera Copiilor
Ajungi apoi in apartamentul de zi al doamnelor de onoare ale Reginei Maria, un spatiu format din doua incaperi, cunoscute astazi ca Salonul Empire si Salonul Verde.
Regina era insotita in permanenta de cinci doamne de onoare, dar in zilele in care ramanea la palat, acestea isi petreceau timpul aici.
Initial, acesta a fost apartamentul viitorului Rege Carol II, dar dupa ce acesta s-a mutat de la palat, a fost amenajat pentru doamnele de onoare ale Reginei.
Sala Emipre este decorata cu influente egiptene. Peretii sunt tapetati in matase de nuanta visinie, iar mobilierul este realizat din lemn de mahon.
Cel de-al doilea salon, cel verde, este inspirat din stilul Ludovic al XVI-lea, dar reinterpretat cu accente englezesti specifice sfarsitului de secol XVIII.
Ultima incapere din acest traseu este camera copiilor, un spatiu care reflecta viata de familie a cuplului regal.
Pivnita Palatului
In cadrul Muzeului National Cotroceni se poate vizita si Pivnita Palatului, spatiu ce era in trecut pivnita Manastirii Cotroceni.
In prezent, aici este amenajata o expozitie de obiecte de cult bisericesc care au apartinut manastirii si care sunt pastrate in aceste conditii pentru o conservare mai buna.
Tot in acest spatiu poti vedea si o macheta care prezinta ansamblul Palatului si al fostei Manastiri Cotroceni.
Vizita se incheie cu trapeza si cuhnia (fosta bucatarie a Manastirii Cotroceni). Aceste incaperi adapostesc astazi o expozitie dedicata portelanului.
Administratia Prezidentiala
Incepand din martie 2025, doar in zilele de weekend (sambata si duminica), se pot vizita spatiile protocolare ale Administratiei Prezidentiale.
Biletul de intrare include si turul Muzeului National Cotroceni.
Sediul Administratiei Prezidentiale se afla in aripa noua a Palatului Cotroceni. Aceasta parte a fost construita de Nicolae Ceausescu intre anii 1880-1886, deoarece voia sa isi mute resedinta prezidentiala aici.
Arhitectul a fost Nicolae Vladescu, care a conceput planurile astfel incat noua aripa sa se armonizeze cu arhitectura vechiului palat regal.
Ceausescu nu a mai apucat sa se mute la Cotroceni, iar din 1991 noua aripa gazduieste sediul Administratiei Prezidentiale a Romaniei.
Iata ce vei vizita aici:
- Holul de Onoare – este spatiul pe care sigur l-ai vazut des la TV. Aici sunt primiti invitatii importanti ai presedintelui si tot aici au loc, de regula, declaratiile de presa. Holul este decorat cu marmura romaneasca, o scara monumentala care duce spre biroul Presedintelui si niste vitralii foarte frumoase
- Salonul Cantacuzinilor (Salonul Albastru) – aici au loc intalnirile oficiale ale sefului statului cu omologii sai, lucru sugerat clar de cele doua fotolii rezervate acestora si de prezenta steagurilor Romaniei, Uniunii Europene si NATO. Peretii sunt albi, marcati de arcade gotice si ornamente florale aurite. Deasupra oglinzii poti observa stema familiei Cantacuzino si vitraliile dedicate unor membri ai acestei familii
- Salonul Brancovenesc (Salonul Ambasadorilor) – este spatiul folosit cel mai frecvent pentru intalnirile oficiale ale presedintelui cu delegatiile straine, datorita dimensiunii si prestantei sale. Sala impresioneaza prin eleganta decorului. Nuantele aurii ale peretilor se imbina cu parchetul atent lucrat si cu mobilierul din lemn masiv. Privirea iti este atrasa de tavanul decorat cu grinzi sculptate si casete ornamentale, dar si de pilonii imbracati in stucaturi
- Salonul Musatinilor – o incapere amenajata in stil neogotic cu influente moldovenesti, folosita pentru intalniri si discutii oficiale, dar care functioneaza si ca biblioteca prezidentiala. Decorul este sobru si elegant, dominat de lemnul de stejar, prezent atat pe lambriuri, cat si pe tavan. In salon exista si doua biblioteci din lemn sculptat, iar pe vitraliile ferestrelor sunt reprezentati domnitorii Moldovei, Bogdan I, Petru Musat, Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare
- Sala Unirii – este cea mai monumentala sala de la Cotroceni, dar si cea mai importanta. Aici se tin evenimentele oficiale de cel mai inalt nivel, ca depunerea juramintelor membrilor Guvernului si ai Curtii Constitutionale, ceremonii de decorare, receptii, dineuri oficiale sau primirea ambasadorilor. Sala este decorata minimalist, cu coloane de marmura care ritmeaza peretii si candelabre masive. De remarcat, si frumusetea luminatorului din tavan. Arhitectura salii evoca momentele fondatoare al Romaniei moderne, Unirea Principatelor din 1859 si Marea Unire din 1918
- Sala de Spectacole – un spatiu dedicat concertelor, recitalurilor instrumentale si pieselor de teatru de aproximativ 120 de locuri
Traseul exterior (Gradina Cotroceni)
Tot din martie 2025, ca parte a initiativei “Porti deschise la Palatul Cotroceni” se poate vizita si Gradina Palatului.
Accesul este gratuit si permis doar in weekend (sambata si duminica). Intrarea se face dinspre Bd. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu.
Traseul exterior ofera o binevenita relaxare si o reconectare cu natura bucurestenilor si turistilor care doresc o plimbare linistita de weekend.
Gradina de la Cotroceni este un monument de arhitectura peisagistica in sine, fiind una dintre putinele gradini istorice din Bucuresti care si-a pastrat eleganta de-a lungul timpului.
Initial, domeniul Manastirii Cotroceni era mult mai vast, incluzand si actuala Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” de langa.
Separarea s-a produs in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand domnitorul Barbu Stirbey a taiat o noua sosea (actuala Sosea Cotroceni) pentru a facilita accesul spre palat.
Ceea ce a ramas in jurul palatului este un spatiu verde linistit, nobil si ingrijit cu o atentie exemplara.
Gradina Cotroceni are aproximativ 9 hectare suprafata. Imbina elemente de stil geometric, de inspiratie franceza, vizibile mai ales in apropierea cladirilor, cu zone mai libere, cu aspect natural, inspirate de gradinile englezesti romantice.
Relieful variat al dealului Cotroceni a permis amenajarea unor terase, scari si alei sinuoase care ofera perspective vizuale surprinzatoare asupra palatului si asupra bisericii.
Aleile sunt marginite de flori si umbrite de arbori seculari, unii dintre ei martori ai epocii regale. In curtea palatului vei vedea diverse sculpturi, inclusiv un bazin si o fantana arteziana.
Biserica Manastirii Cotroceni
In incinta complexului se poate vizita si Biserica Manastirii Cotroceni, dar aceasta nu este cea originala, ctitorita de Serban Cantacuzino in secolul al XVII-lea.
La cutremurul din 1977, biserica veche a suferit avarii semnificative. In loc sa fie consolidata, regimul comunist a decis demolarea edificiului, in contextul transformarii ansamblului Cotroceni intr-o resedinta prezidentiala.
Reconstruirea actualei biserici a inceput abia in 2003, pe fundatiile celei originale si a fost finalizata in 2009, la initiativa urmasilor familiei Cantacuzino.
Manastirea Cotroceni a avut un rol important in istoria religioasa si culturala a Tarii Romanesti, fiind una dintre primele asezari monahale dotate cu tipografie.
Aici a fost tiparita, in 1688, Biblia de la Bucuresti (cea expusa in Biroul Regelui Ferdinand).
In interiorul bisericii reconstruite poti observa fragmente de fresca recuperate din edificiul original si integrate in noua structura. Totodata, biserica functioneaza ca necropola a familiei Cantacuzino.
Aici se afla mormantul ctitorului, Serban Cantacuzino, precum si mormintele altor membri ai familiei sale.
Vizitarea Bisericii Cotroceni este inclusa in traseul Muzeului National Cotroceni, dar poate fi vazuta si in timpul unei plimbari de weekend prin gradinile palatului.